Condiţii de acordare

Ajutorul de deces se acordă  o singură  dată,  în sumă  fixă, unei singure persoane, care poate fi, după caz, soţul/soţia supravieţuitor/supravieţuitoare, copilul, părintele, tutore, curatorul, conform legislaţiei în vigoare, sau, în lipsa acesteia, persoanei care dovedeşte că  a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

 Ajutorul de deces se acordă  în caz de deces:

a)     al asiguratului, indiferent de durata stagiului de cotizare realizat;

b)    persoanei neasigurate;

c)     pensionarului din sistemul public de asigurări sociale; 

d)    şomerului cu drept la ajutor de şomaj; 

e)     persoanei care nu are statut de asigurat, dar care a realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 3 ani.

Ajutorul de deces se acordă în cazul decesului persoanei neasigurate cu condiţia că nici unul dintre membrii familiei acesteia nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurări sociale pentru persoana decedată. 

Asiguratul, şomerul şi pensionarul beneficiază de dreptul la ajutor de deces în caz de deces al unui membru de familie care nu avea drept de asigurări sociale.

Membru de familie se consideră:

     a) soţul/soţia;

    b) părinţii;

    c) copiii până la vârsta de 18 ani sau, dacă îşi făceau studiile la secţia cu frecvenţă la zi la o instituţie de învăţământ, - până la absolvire, însă până la atingerea vârstei de 23 de ani, precum şi copiii inapţi pentru  muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă până la atingerea vârstelor menţionate.

Persoana neasigurată beneficiază de dreptul la ajutor de deces pentru membrul familiei aflat în întreţinerea sa în cazul în care persoana decedată nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurări sociale, precum şi în cazul în care nici unul dintre membrii familiei nu are dreptul la ajutor de deces din sistemul public de asigurări sociale pentru persoana decedată.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.